Coloana metalică denumită „Stâlpul lui Ashoka este  neatinsă de rugină cu toate că are o vârstă de cca. 1600 de ani. Se află în cadrul ”Moscheii Quwwat”, din Delhi. Poartă și alte denumiri ”Coloana lui Vishnu”sau ”Coloana lui Ashoka”.

Legenda povestește că a fost ridicată  în cinstea zeului Vishnu, cel care ține lumea în mișcare. Conform acesteia, dacă zeul ar ațipi chiar și pentru o secundă, întregul Univers s­-ar prăbuși.

Stâlpul are o vechime estimată la 1.600 de ani și o înălţime de aproximativ şapte metri, (fiind înfipt 93 cm în pământ). Diametru măsoară 42 cm la bază şi 32 cm la vârf. Greutatea sa este de 6 tone, relatează revista Inforespace din Bruxelles.

Stâlpul este turnat dintr-o singură forjă, ceea ce pentru dimensiunile sale reprezintă un indiciu al unei metalurgii avansate.

Surprinzător este faptul că stâlpul nu a ruginit deloc în ciuda influenţei musonului de vară ce afectează acea regiune a Indiei. Stâlpul de fier cuprinde un aliaj cu o compoziţie complexă, ce îl face să nu poată fi erodat nici măcar de poluarea acidă.

Cu cca 1000 de ani în urmă a fost mutat în locația actuală, în centrul ”Moscheii Quwwat”, din Delhi. Rămâne un  mister modul în care a fost transportat.

Conform legendelor pilonul, a cărui umbră arăta, în dimineața solstițiului de vară (pe 21 iunie), direcția urmei divine întipărită pe o stâncă, făcea parte dintr­-un străvechi observator astronomic indian.

Francezul Jaques Scornaux afirmă că: „Trebuie să ne explicăm inalterabilitatea acestui material numai printr-o puritate excepţională, a cărei realizare este inaccesibilă celei mai avansate tehnici pe care o avem astăzi.”

Analizele metalurgice au arătat totuși că materialul stâlpului are o eterogenitate mare: carbon 0,15 %, fosfor 0,18 %, siliciu, cupru, nichel în doze foarte mici, dar şi oxizi de fier, care ar fi putut să conducă inevitabil la amplificarea reacţiilor de oxidare.

Ca să explice fenomenul controversat, oficialii spun că stâlpul a fost mereu uns cu ulei în urma repetatelor ritualuri, ceea ce l-ar fi ferit de rugină. Aceasta explicaţie nu mulțumește pe toată lumea,  având în vedere faptul că stâlpul respectiv nu a fost nici integral şi nici permanent acoperit cu ulei în cei peste 1600 de ani de când se află amplasat acolo.

Utilajele contemporane ce conţin fier şi lucrează mereu în baie de ulei sunt departe de a se bucura de o asemenea rezistență la rugină.

Atât în India cât şi în Nepal există încă numeroase alte obiecte de cult care au aceeaşi enigmatică proprietate de a nu oxida absolut deloc.

Sursa: secretulcunoasterii.ro