De 12 ani încoace, numărul celor ucişi şi al dispăruţilor este extrem de mare în Mexic. Înfricoşător este că mare parte dintre aceştia sunt tineri şi copii. În fiecare zi, în această ţară, au fost ucişi câte şase copii.
Ştirile despre infracţiunile comise în Mexic fac înconjurul lumii. Una dintre ultimele ştiri sună cam aşa: într-o suburbie a Guadalajarei a fost descoperită o groapă comună în care au fost găsite 119 cutii cu rămăşiţe umane. Cifrele statistice arată că violenţa este îndreptată, cu preponderenţă, împotriva tinerilor şi copiilor.

Aceştia sunt victime nevăzute, glasurile lor rămân neauzite. În ultimii 12, în războaiele dintre traficanţii de droguri, dar şi în cele purtate de aceştia cu autorităţile statului, au dispărut fără urmă mii de tineri şi copii. Majoritatea dintre aceştia au fost ucişi. Funcţionarii statului, politicienii, poliţiştii şi militarii sunt adesea parte a criminalităţii organizate,scrie deustche welle
Anabel Hernandez, jurnalistă mexicană stabilită în Europa, face o radiografie dură a ceea ce s-a întâmplat în Mexic în ultimii ani.

În noiembrie 2012, cu puţin înainte de sfârşitul mandatului de şase ani al preşedintelui Felipe Calderon Hinojosa, am primit de la un informator o listă care, la acea vreme, nu era cunoscută publicului. Când am citit documentul, am simţit cum mă trec fiori reci. Nu puteam crede ochilor: citeam o listă cu oamenii din ţară, dispăruţi fără urmă între anii 2007-2012, listă pe care guvernul care tocmai pleca o ascunsese în sertare. Era vorba de peste 20.000 de persoane.
Informatorul său ştia că această listă urma să fie distrusă, însă, înainte de aceasta, i-a trimis o copie jurnalistei şi câte una către New York Times şi Los Angeles Times. Hernandez a publicat lista într-un săptămânal mexican. Pentru a ascunde că războiul autorităţilor împotriva cartelurilor a produs atât de multe victime, guvernul mexican susţinea că lista conţine nume de infractori, care nici măcar n-ar fi avut dreptul să moară.

Guvernanţii doreau să ascundă acest document nu doar pentru că ştiau că aceasta va produce rumoare în întreaga lume, ci şi pentru că şi-au dat seama că va fi spulberat mitul conform căruia oamenii dispar numai din cauza luptei dintre carteluri. Documentul poate fi dovada că mulţi dintre cei dispăruţi au fost victime ale autorităţilor.

Lista conţinea nu doar numele victimelor, dar şi locul în care acestea au fost răpite, numele şi telefonul celui care a anunţat dispariţia şi fragmente de descrieri ale împrejurărilor în care s-a produs aceasta. În majoritatea cazurilor, victimele erau copii şi tineri, cu vârste între 13 şi 17 ani. Aceşti copii dispăruseră pe stradă, într-o benzinărie, pe autostradă sau chiar din casele lor.
Multă vreme, guvernul care a urmat, condus de preşedintele Enrique Pena Nieto, a negat existenţa unei astfel de liste. La finalul lui 2013, guvernanţii au recunoscut. În guvernarea Nieto(2012-2018), documentul a fost instituţionalizat, iar guvernul s-a angajat să-l actualizeze şi să-l publice periodic. În el, victimele sunt împărţite în două categorii: dispăruţi fără urmă şi răpiţi. În cazul răpirilor, este vorba despre folosirea forţei, iar normele de drept sunt diferite faţă de cazurile celor dispăruţi fără urmă.

Ultima variantă a documentului elaborat de ministerul mexican de interne arată că, din 2007 până în aprilie 2018, în Mexic au dispărut 8195 de copii şi tineri, numărul total al victimelor acestor infracţiuni fiind de 37.435. Aproape un sfert dintre cei dispăruţi fără urmă sunt copii şi tineri. În aceeaşi perioadă, în Mexic au fost înregistrate şi un număr record de omoruri având victime copii şi tineri: peste 27.000 de persoane sub 19 ani. Asta înseamnă că, în medie, şase copii au fost omorâţi zilnic(n.r. jurnalista consideră că toţi tinerii sub 19 ani sunt copii încă).