Un deputat PSD vrea să fim lăsați să călcăm mai tare pe accelerație în localitate. 50 de km la oră e prea puțin - Infoalert.ro
Connect with us

INFO ȘTIRI

Un deputat PSD vrea să fim lăsați să călcăm mai tare pe accelerație în localitate. 50 de km la oră e prea puțin

Published

on

RECOMANDARE
Dau gust bun mancarii, insa fac adevarate minuni pentru sanatate. Ce boli poti trata cu frunze de dafin

Un deputat PSD vrea să fim lăsați să călcăm mai tare pe accelerație în localitate. Spune că traficul ar fi mai puțin aglomerat, dacă viteză maximă legală ar creşte de la 50 de kilometri pe oră la 60. Autoritățile sunt de altă părere. Polițiștii atrag atenția că viteză este una dintre principalele cauze ale accidentelor.

Deputatul Mihai Weber spune că sunt destule drumuri bune în România, care le permit șoferilor să meargă, la o adică, şi cu peste 70 de kilometri pe oră.

„Pot să va dau foarte multe exemple, inclusiv drumurile din Gorj, drumul european reabilitat, Vâlcea, Argeş, Olt”, afirmă Mihai Weber, iniţiatorul legii.

Probleme apar în special pe segmentele de şosea ce traversează localităţile, explică deputatul.

„Pe drumurile naţionale europene viteză această medie este extrem de mică, 45 de kilometri la ora, iar pe celelalte categorii de drumuri, judeţene, locale, 25 de kilometri la ora”, afirmă Mihai Weber, iniţiatorul legii.

Specialiştii spun, însă, că mărirea limitei legale i-ar face pe şoferi să gonească.

„Ei aşa fac calculul. 50 de kilometri la oră, plus încă 20, pentru că amendă este mai mică sub 70 la oră”, afirmă Sorin Ene, pilot.

O frână bruscă la viteză de 50 de kilometri pe ora opreşte autoturismul în 30 de metri. Doar 20 kilometri pe ora în plus dublează, însă, distanţă de frânare.

„Nu poţi să ştii niciodată. Poate apărea un animal, s-au întâmplat atâtea accidente cu final tragic”, adaugă Sorin Ene, pilot.

„Dacă nu mă opream, cel mai probabil maşină m-ar fi lovit. Experţii spun că la 50 de kilometri pe ora, un pericol poate să fie evitat. Dacă viteză creşte şi şoferul reacţionează mai greu, mai ales dacă el nu vede ce se află pe marginea drumului”, relatează Valentin Stan, reporter Digi24.

O altă problema pe care o ridică deputatul e că pe multe drumuri se trece brusc de la o limita de viteză la altă. Am vrut să vedem cum se face o astfel de trecere.

„Vom începe manevră de frânare de la 70 de kilometri la ora la 30 de kilometri la ora. Frânarea nu trebuie să fie foarte bruscă, am avut în spatele nostru, aţi văzut o maşină care a fost luată prin surprindere şi ne-a depăşit. Exact ce va spuneam. Sunt factori care contează”, afirmă Sorin Ene, pilot.

Autorităţile mai spun că o creştere a numărului de accidente înseamnă, automat, şi mai mulţi bani cheltuiţi de către stat.

RECOMANDARE
Kap Dwa, mumia misterioasă de peste 3,5 metri, cu două capete, cea mai ciudată descoperire de pe Terra

„Ştim foarte bine că vorbim de semne de circulaţie distruse, plus că la acestea trebuie să adăugăm logistică necesară îndepărtării resturilor de pe carosabil”, spune Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR.

Proiectul este depus la Senat şi se află în dezbatere publică.

Sursa – digi24.ro

loading...

DE ACTUALITATE

Muncești în străinătate și ai copii în țară. Statul român ar putea sa-ți plătească drumul să vii să-i vezi trimestrial

Published

on

RECOMANDARE
Scrisoare adresată de Cioabă, regele romilor, președintelui Trump

Părinții care lucrează în diaspora ar putea veni trimestrial acasă, pe banii statului, pentru a-și vedea copiii. Proiectul de lege, semnat de liberala Carmen Eleonora Hărău a fost depus la Senat. În prezent, în România sunt 97.645 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Potrivit proiectului, banii vor fi dați prin bugetul de stat i se va acorda unui singur părinte, pentru a veni acasă să își vadă copiii.

Potrivit propunerii legislative, statul român asigură, pentru un singur părinte care are copiii în țară, decontarea cheltuielilor cu transportul, dus-întors, trimestrial, din localitatea unei este plecat la muncă în străinătate până la localitatea de domiciliu, din țară. Transportul se va plăti de la bugetul de stat, prin bugetul unității administrativ -teritoriale de domiciliu, fără a putea depăși cuantumul a jumătate din salariul de bază minim pe țară garantat în plata, din acel an.

Decontarea cheltuielilor cu transportul, dus-întors, se va face la casieria unității administrativ-teritoriale de domiciliu, în maxim trei zile calendaristice de la depunerea documentelor justificative, direct către părintele-solicitant, sau către un împuternicit al acestuia, pe baza unei produci dată în fața secretarului unității administrativ teritoriale, în prezența ambelor persoane.

Potrivit inițiatorului, plecarea părinților peste hotare a modificat mult sfera relațională a copiilor, determinând schimbări importante în volumul și calitatea comunicării.

În majoritatea cazurilor, relațiile copiilor cu părinții plecați se răcesc în timp, această caracteristică menținându-se chiar și după revenirea părinților. Relațiile copiilor cu îngrijitorii nu sunt suficient de apropiate. De multe ori, aceștia nu reușesc să răspundă necesităților copiilor de suport moral, din cauza vârstei înaintate și a stilului de comunicare, spune senatoarea PNL.

Aceasta mai arată că acei copii rămași fără îngrijirea părinților preferă comunicarea în grupuri mici de semeni, de obicei care au aceeași experiență de despărțire de părinți. Ei sunt preocupați de găsirea unr persoane de încredere, cu care ar putea discuta diverse lucruri care îi înteresează, inclusiv subiecte intime.

După plecarea părinților, activitatea școlară a copiilor suferă schimbări. În majoritatea cazurilor, randamentul școlar scade din cauza absenței suportului și încurajării din partea părinților.

În plus, majoritatea copiilor își imaginează viitorul alături de părinți, dincolo de hotarele țării, iar optimismul lor în privința continuării studiilor este determinat de posibilitățile materiale ale părinților, decât de aspirațiile lor.

Potrivit statisticilor prezentate de parlamentarul PNL, în România avem în acest moment un total de 97.645 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Datele vin de la Ministerul Muncii și Justiției sociale.

Dintre aceștia, 19.650 de copii rămași acasă au ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 64.642 de copii provin din familii în care un părinte este plecat la muncă în diaspora și 13.353 de copii rămași acasă provin din familii în care părintele unic susținător este plecat.

Carmen Hărău precizează că, dacă investitorilor străini li se asigură tot felul de facilități, consideră că statul poate sprijini și părinții plecați la muncă în străinătate, să vină să își vadă copiii, trimestrial, rezolvând astfel în primul rând problemele afective ale copiilor și implicit ale viitorului societății noastre.

RECOMANDARE
Veste excelentă pentru românii din străinătate: pot solicita pensie după doar un an de muncă în statul respectiv

Aproape 4 milioane de români muncesc în diaspora, potrivit cifrelor neoficiale.

Cifrele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că România are a doua rata a migrației după Siria, o țară măcinată de un război civil în ultimii șapte ani.

Citeste mai mult pe RomaniaTV

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***