Connect with us

Stiinta-Mister

Tradiţii şi superstiţii la Înălţarea Domnului, ziua când se leagă vrăjile şi se sfinţesc florile. De ce e bine să fii vesel de Ispas şi ce păţesc cei care muncesc

Published

on

Tradiţii şi superstiţii la Înălţarea Domnului, ziua când se leagă vrăjile şi se sfinţesc florile. De ce e bine să fii vesel de Ispas şi ce păţesc cei care muncesc

La 40 de zile de la Paşte, Mântuitorul Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au fost martori Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.

Înălţarea Domnului este sărbătorită în acest an pe 25 mai. Aceasta este ziua în care creştinii se salută unul pe celălalt cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”. În credinţa populară, această sărbătoare se mai numeşte şi Ispas sau Paştele Cailor, după numele personajului mitic cu acelaşi nume.

Se spune că Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. “Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei binedispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

Se însemnează mieii

La Ispas abundă obiceiurile şi practicile magice legate de cultul morţilor: pomeni, ospătarea sufletelor morţilor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, pomenirea morţilor. Se spune că în drumul lor din mormintele părăsite spre cer la Joimari, unele spirite ale morţilor se pot însă rătăci. Rămânând pe Pământ, acestea devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor, în special vacilor cu lapte şi oamenilor.

“În noaptea şi ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală. În satele din Bărăgan, ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului şi se însemnează mieii prin crestarea urechilor.

Legendă cu origini înEvul Mediu

O altă legendă care circulă referitor la această sărbătoare îşi are originile în Evul Mediu, iar Ispasul este un obicei care a circulat în Transilvania. În Evul Mediu, pe când în Ardeal exista o componentă multietnică şi religioasă, sărbătoarea Învierii Domnului avea loc la date diferite. Mai exact, când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul, iar când venea rândul românilor să-şi serbeze Paştele, aceştia îşi împrumutau caii ungurilor.

Potrivit calculelor calendarului, se întâmpla ca o dată la 4 sau 7 ani sărbătorirea Paştilor să cadă în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paştele Cailor”, acest an, în care toti serbau Paştele la aceeaşi dată, fiind anul în care caii se odihneau. Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri şi pentru încheierea unor afaceri. De Paştele lor, caii nu sunt puşi la căruţă, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.

Mântuitorul s-a ridicat la Ceruri

De Înălţare, la 40 de zile de la Paşte, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. Conform scrierilor teologice, la această minune au mai luat parte şi Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.

Eusebiu din Cezareea, în lucrarea “Despre sărbătoarea Paştilor” din anul 332, menţionează pentru prima oară sărbătoarea Înălţării Domnului. Din scrierile acestuia, putem deduce faptul că Înălţarea Domnului se ţinea în aceeaşi zi cu Rusaliile, la 50 de zile după Înviere.

RECOMANDARE
Eu sunt copilul ăla “pupător de moaşte”, târâtă la sărbători şi cu capul împuiat de atâtea prostii care nu servesc la nimic
RECOMANDARE
Eu sunt copilul ăla “pupător de moaşte”, târâtă la sărbători şi cu capul împuiat de atâtea prostii care nu servesc la nimic

Abia la sfârşitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, sărbătoarea Înălţării Domnului s-a sărbătorit în altă zi decât Pogorârea Sfantului Duh (Rusaliile), şi anume la 40 de zile după Înviere. Această dată a rămas până în ziua de astăzi neschimbată. În urma hotărârilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe din anii 1999 şi 2001, Înălţarea Domnului a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi ca sărbătoare naţională bisericească. În această zi, bisericile româneşti din ţară şi din străinătate sărbătoresc pe toţi eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru credinţă, dreptate, întregirea neamului sau apărarea ţării.

Sursa: www.adevarul.ro

loading...
Loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Stiinta-Mister

Cercetătorii Universităţii din California au descoperit o nouă fază a vieții, care le-a permis să estimeze, cu o precizie de 80 % data morții unui om

Published

on

By

Până acum, se ştia că oamenii trec prin trei faze ale vieţii: copilăria, maturitatea şi bătrâneţea, dar sunt oameni de ştiinţă care susţin că există o a patra etapă a vieţii noastre, aşa-numita ,,spirală a morţii”.

După ce au studiat modul în care musculiţele de oţet se maturizează, cercetătorii din cadrul Universităţii din California au descoperit o nouă fază a vieţii, care le-a permis să estimeze, cu o precizie de 80 de procente, când insectele vor muri.

Mai mult decât atât, specialiştii susţin că această etapă ar putea fi întâlnită şi în cazul oamenilor. Există, totuşi, destul de mulţi oameni de ştiinţă care pun la îndoială această informaţie. La începutul anilor ‚90, cercetătorii au descoperit că, în cazul oamenilor care trăiesc foarte mult, şansele de a muri din cauze naturale sunt egale, indiferent de vârstă.

Astfel, o persoană de 90 de ani are aceleaşi şanse să moară din cauze naturale ca şi cineva care are 100 de ani. La acea vreme, specialiştii nu au găsit explicaţia acestui fenomen.

În timp ce investigau ultima fază din existenţa musculiţelor de oţet (insecte folosite de biologi drept modele, deoarece se cunosc foarte multe informaţii referitoare la structura lor genetică), un grup de cercetători a descoperit că, în ultimele două săptămâni din viaţa femelelor, acestea deveneau infertile.

Ulterior, oamenii de ştiinţă a aflat că acest lucru se întâmplă şi în cazul masculilor. Specialiştii susţineau atunci că este probabil ca fertilitatea femelelor să se fi întrerupt exact în acel moment, deoarece această capacitate le-ar fi scăzut speranţa de viaţă.

Cercetătorii au denumit această scădere bruscă a fertilităţii ,,spirala morţii”. Studiind modul în care această capacitate a musculiţelor de oţet s-a redus pe parcursul a trei zile, specialiştii au putut estima când acestea mureau. Deşi experimentul a fost refăcut de alţi oameni de ştiinţă, există numeroase dubii că aceleaşi rezultate pot fi obţinute şi în cazul oamenilor.

RECOMANDARE
Eu sunt copilul ăla “pupător de moaşte”, târâtă la sărbători şi cu capul împuiat de atâtea prostii care nu servesc la nimic

jurnalbihorean.ro

loading...
Loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***