Un elev supărat a trimis un mesaj către ISU: „La noi este zăpadă până la gât, iar alţii stau acasă“. Ce i-au răspuns reprezentanţii instituţiei - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

Un elev supărat a trimis un mesaj către ISU: „La noi este zăpadă până la gât, iar alţii stau acasă“. Ce i-au răspuns reprezentanţii instituţiei

Published

on

RECOMANDARE
Mănâncă mai multă slănină dacă ești fumător! Uite ce efect are acest aliment asupra plămânilor

Supărat că se duce la şcoală, un băiat de 14 ani din Gorj le-a cerut ofiţerilor ISU să închidă şcolile şi în judeţul său, din cauza ,,zăpezii până la gât”. Elevul a trimis mesajul prin intermediul unei reţele de socializare. Reprezentanţii ISU Gorj i-au explicat adolescentului că decizia de închidere a instituţiilor de învăţământ nu le aparţine, informează Mediafax.

Totodată, aceştia i-au spus că educaţia pe care o primeşte la şcoală este importantă şi în timp ce alţi elevi stau acasă, el ar putea obţine mai multe cunoştinţe frecventând cursurile.

Discuţia dintre elev şi reprezentanţii ISU Gorj a fost postată pe pagina de Facebook a instituţiei, iar comentariile din partea internauţilor nu au ezitat să apară. Unii dintre ei susţin iniţiativa băiatului ,,Copilul a avut dreptate, pentru că este o vreme prea riscantă din cauza vântului”, iar alţii au apreciat răspunsul ofiţerilor ISU şi au menţionat importanţa frecventării cursurilor.

Mai jos redăm mesajul postat de ISU Gorj pe pagina de Facebook:

,,Educaţia este cea mai puternică armă care îţi poate aduce realizări în viaţă!

Aseară, în jurul orei 22:20, am fost abordat de către un tânăr domn de vreo 14 anişori, care după modul de adresare “Domne” este foarte pasionat de operele şi stilul lui I.L. Caragiale. Tânărul îşi manifesta nemulţumirea faţă de faptul că nu s-a luat măsura închiderii unităţii şcolare unde este “nevoit” să înveţe. Nu pentru că s-ar fi impus acest lucru, dar cum “alţi” să se ducă la şcoală şi alţii nu?

S-a convins într-un final că acest lucru îl avantajează pentru că nu o să mai fie nevoit să recupereze materia pe care ar fi pierdut-o în cazul închiderii unităţii şcolare şi că va avea astfel un avantaj în faţa copiilor care chiar sunt nevoiţi să stea acasă din cauza vremii.

Noi le transmitem tuturor copiilor şi părinţilor deopotrivă, că atât pentru instituţia noastră cât şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, siguranţa copiilor este prioritară, dar nu şi atunci când vine vorba despre lucrările de control pe care trebuie să le susţină la şcoală!”.

loading...

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Medic român, mesaj devastator pentru Dragnea. "Le cereți scuze pușcăriașilor, dar pacienților care sunt tratați în jeg în spitale când le veți cere scuze?"

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Alertă de la POLITIE! Fiți vigilenți! Mii de români au fost înșelați în acest mod

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***