Potrivit acestui studiu, eşantioanele de rocă prelevate de pe suprafaţa Lunii au fost interpretate incorect în trecut.

Trei cercetători din Statele Unite, Franţa şi Germania susţin că, în urmă cu 4,35 miliarde de ani, Luna se deplasa foarte aproape în jurul Pământului. Satelitul natural al Pământului se afla pe o orbită extrem de eliptică.

În acea perioadă, puternicele forţe mareice ale Pământului au încălzit rapid Luna. Ceea ce au determinat satelitul să elibereze cantităţi mari de magmă din interiorul său către suprafaţă, afirmă autorii noului studiu.

Cercetătorii susţin că majoritatea eşantioanelor de rocă de la suprafaţa Lunii reflectă răcirea acestei magme. Și nu formarea efectivă a Lunii.

În schimb, ei explică faptul că, la scurt timp după formarea Pământului, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, acesta s-a ciocnit cu un corp ceresc de mărimea planetei Marte, numit Theia. Ceea ce poate ajuta să aflăm ce vechime are Luna, de fapt. 

Impactul a catapultat în spaţiu cantităţi mari de rocă incandescentă din scoarţa şi mantaua celor două corpuri cereşti. Iar unele dintre acele rămăşiţe au format Luna, au explicat oamenii de…