Vin examenele! Îmbunătăţeşte-ţi memoria cu aceste remedii naturiste! - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

Vin examenele! Îmbunătăţeşte-ţi memoria cu aceste remedii naturiste!

Published

on

RECOMANDARE
Este considerată cea mai fatală băutură din lume. Din păcate este foarte consumată și de români. Ce se întâmplă la 15 minute după ce este băută?

Memoria, capacitatea de concentrare şi atenţia pot fi stimulate cu succes apelând la reţete pe bază de plante sau la alimente cu efecte stimulatoare, tonice şi protectoare asupra creierului şi a funcţiilor cognitive.

Iată câteva astfel de reţete, uşor de preparat, cu efecte dovedite ştiinţific:

Rozmarinul

Aroma uleiului esenţial de rozmarin s-a dovedit eficientă în creşterea vigilenţei şi a memoriei. Un studiu realizat la Universitatea din Northumbria a arătat că studenţii aflaţi în sălile în care a fost difuzat ulei esenţial de rozmarin au avut rezultate mai bune la examene.

Planta se poate consuma sub formă de infuzie sau vin (reţeta AICI).

Miez de nucă şi miere

Un studiu realizat de Universitatea din California a scos la iveală că un consum regulat de nuci creşte performanţa cognitivă. De asemenea, nucile au efecte neuroprotectoare şi pot încetini sau pot preveni progresia bolii Alzheimer.

Se pun 800 g de miez de nucă mărunţit (nu măcinat complet) într-un borcan de sticlă până aproape de umplere. Se toarnă miere de albine până sus şi se amestecă bine. Se lasă la macerat o săptămână, amestecând zilnic în borcan cu o lingură de lemn.

Se consumă câte o lingură, de 3 ori pe zi, după masă. Un astfel de tratament ajunge pentru o cură de 14 zile. Se poate relua la nevoie.

Leurda

Leurda este bună pentru fortificarea memoriei şi curăţarea sângelui. Se poate administra sub formă de tinctură preparată în casă (reţeta AICI).

Se consumă câte 15 picături de tinctură, de trei ori pe zi. Este un remediu bun pentru cei care suferă de ameţeală, insomnie sau tensiune la nivelul capului.

Obligeana

Un studiu apărut în Journal of Scientific and Innovative Research citează utilizarea acestei plante în medicina tradiţională din India ca tonic pentru creier, sistemul nervos şi stomac.

Se poate consuma sub formă de infuzie sau vin. Ambele se prepară din rădăcinile plantei.

Pentru infuzie, se foloseşte o linguriţă de pulbere (obţinută prin măcinarea rădăcinilor uscate prin râşniţa de cafea) la 200 ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat 20 de minute, apoi se strecoară. Se iau câte 4 linguri pe zi.

Vinul se prepară din 100 g de rizomi de obligeană mărunţiţi, puşi la macerat într-un litru de vin negru. După 8 zile, se strecoară şi se adaugă puţină miere de albine. Se consumă câte 50 ml de vin, de trei ori pe zi, înainte de masă.

Sursa: lataifas.ro

loading...

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Este considerată cea mai fatală băutură din lume. Din păcate este foarte consumată și de români. Ce se întâmplă la 15 minute după ce este băută?

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Astăzi, 14 ani de la Explozia de la Mihăilești din Județul Buzău. Video necenzurat

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***